Evitarea crizei in romania

Romania nu a fost grav afectata de criza mondiala, ceea ce nu inseamna ca a fost ferita de efectele acesteia. Cresterea economica din 2009 va fi redusa pana la 4,8%, sectoarele imobiliare, constructii si textile vor fi grav afectate, iar viitorul guvern va trebui sa aiba politici stricte pentru a evita o "aterizare fortata" a economiei. Analistul Economist Intelligence Unit (EIU), Joan Hoey, face pentru HotNews.ro o analiza a situatiei economice a Romaniei, previziuni pentru perioada urmatoare si sugestii privind masurile absolut necesare care trebuie luate de viitorul guvern.
Informatia pe scurt:

• Rata de schimb variabila a Romaniei i-a oferit o mai mare flexibilitate si capacitatea de a utiliza politicile monetare ca parte a programului sau de stabilizare macroeconomica.
• Romania va trebui sa atraga fluxuri de capital, inclusiv investitii straine directe, de 15 miliarde pe an pentru a acoperi un deficit de cont curent in jurul a 10% din PIB si sa sustina o crestere reala a PIB-ului de 6% pe an.
• EIU previzioneaza o scadere semnificativa a cresterii economice in 2009, pana la 4,8%, ca rezultat al turbulentelor cauzate de criza internationala.
• Romania continua sa ofere perspective bune pentru investitii greenfield, in special in domeniul auto si cel al electronicelor.

Poate evita Romania o "aterizare fortata"?

Au fost evaluari diferite privind posibilul impact al crizei financiare globale care se intensifica asupra economiei Romaniei. Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, a argumentat ca Romania ar trebui sa fie capabila sa evite o "aterizare fortata", care presupune o reducere substantiala a cresterii, in conditiile in care incearca sa calmeze o economie supraincalzita si sa reactioneze la circumstantele externe pe care nu le poate controla.

Comentariile domnului Isarescu au precedat prabusirea pietelor financiare internationale de la sfarsitul lui septembrie, inceputul lui octombrie, cu efectele ei colaterale care vor avea, fara indoiala, un impact negativ asupra economiei Romaniei si vor complica politicile macroeconomice ale noului guvern in 2009-2010.

Previziunile FMI indica o incetinire a cresterii economice de la 8,6% in 2008 la mai putin de 5% in 2009 - previziuni care sunt foarte apropiate de cele ale Economist Intelligence Unit. Reducerea creditarii va atrage dupa sine o scadere a consumului, a investitiilor, iar reducerea cresterii economice din Occident va afecta exporturile Romaniei si investitii straine directe.

Care ar trebui sa fie raspunsul viitorului guvern roman pentru evitarea crizei economice

Totusi, BNR impartaseste opinia FMI si a UE ca deficitele externe ale Romaniei nu sunt sustenabile pe termen lung, ca politica fiscala este prociclica, ca actuala crestere a salariilor este excesiva si ca o crestere rapida a creditului alimenteaza o crestere nesustenabila a consumului.

Este astfel nevoie de un raspuns politic si ne asteptam ca guvernul viitor sa ia masurile necesare pentru a intari aceste politici. Pentru a obtine o "aterizare lina", politicile economice ale Romaniei trebuie in mod simultan sa:

● Reduca gradual inflatia spre tinta stabilita, preferabil pana la finalul anului 2009
● Reduca deficitul de cont curent spre un nivel de echilibru in concordanta cu nivelul sau de dezvoltare si cu abilitatea de a atrage finantare externa, echivalenta cu aproximativ 10% din PIB pana la finalul anului 2010
● Reduca cresterea cererii interne si in special consumul, la un nivel in concordanta cu rata de crestere de 6,5% pe termen mediu. Asta presupune reducerea proportiei din PIB destinata consumului daca se doreste evitarea diminuarii ambitiilor guvernului in ceea ce priveste programele de investitii in infrastructura, sanatate, educatie.
● Mentina un echilibru al ratei de schimb care protejeaza economia de la a importa inflatie si mentine competitivitatea externa a Romaniei.
● Reduca deficitul bugetar la maxim 3% din PIB la finalul ciclului macroeconomic si la 1% din PIB in momentul de varf al ciclului.
● Reduca o crestere a salariilor la un nivel care nu este in concordanta si cu cresterea productivitatii.